Am plecat în Israel cu bucuria de a descoperi şi m-am întors cu un sentiment de admiraţie pentru poporul evreu.
Nu mă aşteptam ca într-o ţară capitalistă ca Israelul să găsesc o formă de organizare având la bază principii socialiste, un sistem socioeconomic bazat pe proprietatea comună, pe egalitate. Am rămas profund impresionată de kibbutz-urile israeliene. Ghidul ne-a povestit că primele kibbutz-uri au apărut în 1909 şi au fost înfiinţate de către un grup de colonişti evrei veniţi din Rusia.
Clima şi pământul Israelului nu sunt prielnice unei agriculturi de succes, dar ceea ce au reuşit să facă în deşert este uimitor. Plantaţii de palmieri şi sere cât vezi cu ochii se întind la marginea deşertului. Câmpurile sterpe, aride şi pietroase au înflorit sub mâinile acestor oameni. Israelul este plin de arbuşti mediteraneeni înfloriţi în toate culorile, de mici păduri de pini plantate, dar la baza fiecărei plante sau copăcel e un furtun cu apă. Ferme de vite şi păsări, chiar ferme piscicole, hectare de terenuri cultivate cu cereale şi legume produc necesarul de alimente locuitorilor din Israel, dar şi exportă săptămânal 8 tone de legume şi fructe în Belgia şi de acolo în ţările din UE. În Israel se găseşte cel mai mare frigider din lume, unde sunt depozitate legumele şi fructele pentru export. În ultimii ani kibbutz-urile israeliene au început să aibă propria industrie şi să se ocupe şi de turism. Două nopţi am fost cazaţi la un hotel al unui kibbuţ din Nazaret unde condiţiile au fost foarte bune. Aceste ferme, cooperative agricole populare oferă toate facilitaţile unui oraş modern.Voluntari din multe ţări vin să lucreze în aceste kibbutz-uri pentru a experimenta acest stil de viaţă unic in lume. În această ţară se construieşte foarte mult , pentru că evrei din toate colţurile lumii au anunţat că vor să se întoarcă acasă. Românii noştri când se vor întoarce acasa ? Evreii plantează păduri, iar noi le tăiem şi le vindem la străini. Ei au făcut deşertul să înflorească, iar pe pămîntul nostru fertil cresc ciulini şi mărăcini. Ce ar fi făcut aceşti oameni de ar fi avut o ţară ca a noastră ?
După ce am parcurs acest tărâm vrăjit al Israelului şi am admirat hărnicia şi înţelepciunea acestor oameni, m-am adâncit în negurile din mine să plâng soarta naţiei noastre parcă oarbă şi blestemată în ultimii 30 de ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu